Conferinţă internaţională la ULIM – Ştiinţa universitară în contextul integrării europene

A devenit deja o tradiţie ca, anual, în luna octombrie, Universitatea Liberă Internaţională din Chişinău să fie gazda unui eveniment de excepţie –  Conferinţa Ştiinţifică „Universitas Europae”, în cadrul căreia personalităţi de notorietate din domeniul învăţământului superior, oameni de știință, experți, savanţi cu renume mondial iau în dezbatere cele mai acute probleme ale ştiinţei contemporane. Ediţia curentă, a XXI-a la număr, a adus în prim-plan o temă deosebit de actuală –  „Știința Universitară în contextul Integrării Europene”.

Aula Magnifica, ora 9.30

Aula Magnifica, sala unde se desfăşoară cele mai importante evenimente ştiinţifice la ULIM, a fost şi de această dată neîncăpătoare, deoarece la conferinţa ştiinţifică anuală „Universitas Europaea XXI: Știința Universitară în contextul Integrării Europene” au venit, ca întotdeauna, şi mulţi studenţi, alături de profesorii ULIM şi oaspeţii invitaţi. Cei prezenţi sunt salutaţi de către rectorul ULIM, academicianul Andrei Galben, vicerectorul pentru Relaţii Internaţionale, Nicolae Ţâu. Conferinţa îşi începe lucrările prin mesajul inaugural al doamnei Ludmila Coadă, vicerector pentru ştiinţă, moderatoarea evenimentului.

În cuvântul său de deschidere, rectorul Andrei Galben s-a referit la semnificaţia unor astfel de evenimente ştiinţifice de amploare și a menționat că pe parcursul celor 21 de ani de activitate ULIM a demonstrat viabilitate și s-a manifestat activ atât pe plan național, cât și internațional. În  discursul său dl Andrei Galben a subliniat importanţa implementării noilor tehnologii informaţionale în procesul de studii și de cercetare. Potrivit rectorului ULIM, acestea constituie o adevărată revoluţie în procesul evolutiv al savantului contemporan.

Diplomaţii aşteaptă cu optimism Summit-ul de la Vilnius

Întrucât tema conferinţei i-a vizat în egală măsură atât pe profesori, savanţi, cât şi pe politicieni, diplomaţi, printre înalţii oaspeţi participanţi la eveniment au fost Excelența Sa, Mehmet Selim Kartal, ambasadorul Turciei în Republica Moldova, și Ghenadii Altuhov, Ministru consilier la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova. Primul, a relatat asistenţei despre experiența Turciei în relațiile cu Uniunea Europeană. Procesul de europenizare a acestui stat a început încă în 1993. În tot acest răstimp Turcia a întreprins diferite acțiuni în vederea aderării la familia europeană, însă a întâmpinat şi unele dificultăți. “Turcia încă se află în proces de transformare”, a menționat Excelența Sa, precizând că ultimul raport în acest sens arată că ţara sa a implementat reforme impunătoare, care au facilitat apropierea de Uniunea Europeană. Între altele, Excelența Sa, Mehmet Selim Kartal, a apreciat eforturile Republicii Moldova de cooperare cu Uniunea Europeană și a remarcat faptul că ţara noastră se bucură de o susținere reală din partea multor state europene.

La rândul său, Ghenadii Altuhov s-a referit la relațiile dintre Ucraina și Uniunea Europeană în contextul Summit-ului de la Vilnius. „Republica Moldova și Ucraina au foarte multe tangențe în politica promovată în raport cu UE”, a menționat diplomatul ucrainean. În opinia sa, ambele state și-au exprimat clar dorința de a adera la Uniunea Europeană. În ciuda presiunilor efectuate din partea unor state terțe, care declară că aderarea la UE ar fi o apocalipsă pentru Moldova şi Ucraina, cele două ţări își continuă ferm calea spre europenizare. „Am ales UE pentru că este o structură care s-a dovedit a fi eficientă”, a remarcat Ghenadii Altuhov, făcând referire şi la nivelul de trai mai ridicat din ţările comunităţii europene. El a mai subliniat şi faptul că, pentru Ucraina aderarea la UE constituie calea spre crearea statului modern, care va putea asigura cetățenilor săi un mod decent de viață, de aceea „semnarea Acordului de Asociere este un pas istoric”. Diplomatul ucrainean și-a exprimat speranța că Moldova și Ucraina vor marca un nou succes în cadrul summit-ului de la Vilnius.

După şedinţa plenară au urmat ateliere tematice la toate facultăţile ULIM.

Facultatea de Litere şi-a marcat jubileul de 20 de ani

În cadrul Conferinţei a avut loc şi un colocviu cu participare internaţională:UNIVERSALIZAREA SCRIITORILOR BASARABENI PRIN TRADUCERE”, dedicat împlinirii a două decenii de la fondarea Facultăţii de Litere şi Zilei Internaţionale a Traducătorilor. Colocviul a fost organizat de Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale, Catedra Filologie Romanică „Petru Roşca” în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova şi şi-a propus să valorifice valenţele literare basarabene prin transgresarea frontierelor naţionale.

Evenimentul s-a desfăşurat în şedinţa plenară şi în cinci secţiuni ştiinţifice: Traducerea ca politică de promovare a literaturii române din Basarabia; Traducerea literară în RM şi exportul literar; Traducerea poetică şi universalizarea limbajului poetic; Traducătorul român vs traducătorul occidental; Autotraducerea literară. Geografia participanţilor a fost şi ea variată –  Republica Moldova, Franţa, Marea Britanie, România, Cehia, Slovacia, Ucraina. Printre invitaţii de onoare au fost traducătorii notorii Alistair Ian Blyth (Marea Britanie), Jean-Louis Courriol şi Estelle Variot (Franţă), Jiří Našinec (Cehia), Leo Butnaru, Miroslava Metleaeva, Ion Mărgineanu (Republica Moldova) şi alţii.

În cadrul Colocviului au avut loc şi lansări de carte: volumele prezentate de Uniunea Scriitorilor din Moldova şi cele apărute sub egida Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale, ULIM. În continuarea logică a lucrărilor Colocviului traducătorii invitaţi au ţinut prelegeri  privind particularităţile şi subtilităţile traducerii literare ţinute în faţa studenţilor anului II şi III ai Facultăţii de Litere, ULIM.

Serviciul de presă al ULIM

Comments are closed.