ULIM: 25 ANI DE ASCENSIUNE
Argumente întru fondare

Andrei GALBEN, Rector al ULIM, academician

      Despre factorii și motivele ce-au provocat apariția Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), am scris și m-am pronunțat cu diverse ocazii. Acum menționez că nu doar în Republica Moldova, ci în Europa, se întreprindeau primii pași în sensul realizării studiilor superioare prin sectorul privat în educație. Între timp, în Statele Unite ale Americii, Japonia, Coreea și alte țări de pe mapamond, învățământul privat, ca formă de studii avea o experiență impunătoare. Mai mult ca atât, sectorul privat în educație ca de altfel și în ocrotirea sănătății, era și rămâne a fi cel mai privilegiat, rezultativ și calitativ. LITERATURA ȘI ARTA

      Stimate cititor, foarte mult îmi doresc să fiu înțeles corect. Ar fi greșit dacă informația mea ar fi tratată ca o exagerare. Nu doresc nimănui să treacă prin ceea ce am trecut, deși dacă ar fi să o iau de la început și aș fi știut despre eventualele probleme și confruntări, tot aș fi mers pe aceeași cale.

      Acum 25 ani în urmă, intelectualii erau neglijați, disprețuiți, calificați ca non-valori. Începuse epoca triumfului acumulării primitive a capitalului. Nomenclaturiștii își pierduseră orientarea în spațiu și timp. Profitând de situația creată, puzderia de altă dată a societății, deveniseră cea mai importantă pătură socială. Intelectualii trebuiau să se determine: se transformă în sclavii proprietarilor noi apăruți, se pierd în spațiu sau încearcă să supraviețuiască modelându-și statutul persoanei fizice. Între timp, la București au fost lansate primele centre universitare private în învățământul superior, dar care deja la etapa inițială au discreditat ideea, deoarece au tratat această formă de studii ca o modalitate de agonisire a anumitei sume de bani. Tot atunci, unul din liderii politici, de la finele anilor 90, izbutise să semneze cu conducerea Republicii Moldova un acord discriminator despre fondarea la Chișinău a filialei, ce aparținea Universității Ecologice de peste Prut, care ulterior fusese implicată în activități foarte ilicite.

      Tot în acea perioadă, profesorii universitari din Republica Moldova, pentru a-și menține existența, se transformaseră în bișnițari, sau vânzători de diverse produse și articole de artizanat, zahăr, aparate de fotografiat, căciuli din piele de iepure și altele, comercializate pe piețele din Romania, Turcia sau Iugoslavia. Începuse procesul de degradare psihologică, socială și profesională a cadrelor didactice. Se întâmplau și lucruri foarte urâte cu cadrele didactice, despre care ar fi subestimativ să fie redat în acest articol. Anume, acești factori, cât și alții nominalizați anterior cu alte ocazii, au provocat apariția și fondarea Universității Libere Internaționale din Moldova.

Fondarea

      Ideea fondării ULIM îmi aparține. Însă această idee nu era nouă. Încă până la 16 octombrie 1992, adică data fondării prin Hotărârea de Guvern nr. 676 a universității noastre, la Chișinău deja funcționau alte 3 instituții de învățământ superior. Dar conceptul lor de funcționare se deosebea radical de conținutul celui propus de către noi – 34 fondatori ai ULIM, toate persoane fizice, profesori universitari și cercetători științifici din țară. Aceste 3 instituții au apărut și funcționau în baza edificiilor și instituțiilor de învățământ superior public. Fusese tentativa de a crea pe vlăstarul public puternic, care se credea putred, un altoi pe arbore de nuc a unuia de cireș sau vișin, ceea ce este imposibil. De altfel, astăzi, aceste instituții deja au trecut în anonimat, dar s-a produs colapsul lor mai târziu. Întrucât colegii fondatori ai ULIM, nu erau siguri în proiectul nostru, insistau să dezvoltăm aceeași cale, percepând viitorul instituției noi create și egoul lor ca o modalitate de a aduna anumite sume pentru cheltuieli de buzunar. Am insistat și am dovedit, că învățământul superior privat nu poate fi conceput ca o formă de afacere.

      Stimate cititor! Avem deja parcurs un sfert de secol de la prăbușirea Imperiului Sovietic și crearea statului independent Republica Moldova. Astăzi lucrurile se percep altfel, dar pentru a înțelege mai bine nivelul și gradul de concepere a psihologiei sociale din acel timp, am să încerc să fac o comparație.

Două istorii paralele

      Este foarte dificil ca în condițiile democrației de astăzi și pluralismului de opinii să fie lansată vreo idee și apoi apreciată la justa valoare de întreaga societate. Și totuși! După prăbușirea Uniunii Sovietice în spațiul dintre Prut și Nistru, s-au produs mai multe evenimente. Cel mai important a fost semnarea Declarației de Independență a Republicii Moldova și apariția la un an mai târziu a ULIM-ului. Nu exagerez, căci după 1991 încoace, în temei s-a distrus, delapidat și furat mai mult ca altădată și practic nimic nu s-a construit, decât doar Universitatea Liberă Internațională din Republica Moldova, fără a utiliza vreun ban din bugetul public.

      Atât aleșii poporului, cât și fondatorii instituției noastre constituiau produsul societății vechi, în care cetățeanul nu avea dreptul să genereze sau creeze, ci doar să execute indicațiile superiorilor. Acest mod de viață se răsfrânse și asupra gândirii și realizării acestor două mari fenomene.

      În primul rând, nici un om sănătos nu poate să pună la îndoială valoarea și importanța Declarației de Independență a Republicii Moldova, după cum nu poate fi diminuat rolul și locul ULIM-ului în sistemul educațional național. Însă, acești valoroși creatori, fiind setoși de bunuri materiale au tratat puțin deviat de la realitate importanța acțiunilor propuse pentru viitor. Astfel, unii dintre deputații din primul Parlament, semnatari ai Declarației de Independență au solicitat pensii nominale de 10 mii lei lunar, bust din bronz la baștină, iar neoficial ș-au căpătuit cu castele și vile în diverse localități, iar unii fondatori ULIM tratau instituția ca o sursă de venit și repartizare la sfârșit de an a profitului. De remarcat, că deputații noștri nu au fost primii care au semnat Declarația de Independență, ei au semnat acest document cu mult mai târziu decât Rusia, Țările Baltice, Statele Caucaziene, Ucraina și Belorusia și abia la 27 august, după eșecul puciului de la Moscova, au semnat și ai noștri. Doar țările din Asia Mijlocie au fost ultimele care au consfințit actul de suveranitate și creare a Statelor Independente. Să ne imaginăm pentru o clipă că Declarația de Independență din 27 august nu era semnată, ce putea să se întâmple?

      Bravii noștri aleși ai poporului aveau o altă alternativă? Nu votau și lăsau Republica Moldova în componența statului care nu exista, adică în componența URSS? Cam aceeași logică au avut-o și colegii fondatori ai ULIM. Era nevoie de o muncă foarte mare pentru edificarea instituției, însă majoritatea din ei ca și subsemnatul veneam din societatea veche, în care era interzisă generarea de idei noi. Puțin derutați și neîncrezători, colegii mei erau dominați de faptul că fără sprijinul Guvernului sau al altor instituții publice era imposibil de fondat o instituție de învățământ superior. Nu întâmplător am rămas de unul singur să pregătesc statutul (carta) universității și doar la începutul lunii septembrie s-au asociat alți doi fondatori care au pregătit actele pentru înregistrarea noii instituții.

      În al doilea rând, să menționăm că pe lângă faptul că multe fenomene din istoria mondială nu pot fi explicate, fenomenul apariției Republicii Moldova ca stat independent și ULIM-ul are, totuși, o explicație simplă și în același timp complexă, dacă nu chiar enigmatică, despre fondare. Simplitatea apariției Republicii Moldova se datorează prăbușirii Imperiului Sovietic, dar unde au dispărut eroii de altădată, semnatari ai Declarației de Independență? Este cunoscut că unii dintre ei sunt vinovați și judecați pentru săvârșirea anumitor crime. Iar unii din fondatorii ULIM pentru faptul că nu obțineau anumite sume din profit, revenind în instituțiile publice în calitate de miniștri sau vice-miniștri subminau la direct activitatea lor de altădată.

      În al treilea rând, atât aleșii poporului semnatari ai Declarației de Independență, cât și fondatorii ULIM, la etapa inițială urmăreau doar scopuri nobile. Ulterior, situația s-a schimbat. De altfel, conjunctura de la noi a fost proprie pentru toate statele din fostul spațiu sovietic sau influențat de acesta. Merită doar atenție tabloul sinistru cu aleșii poporului din Rusia, Ucraina, România, Georgia și alte state, care au votat suveranitatea, apoi pentru încălcarea normei de drept au fost pedepsiți conform legii. Poate fi adus alt exemplu, cazul a cinci prim-miniștri din statele Uniunii Europene care au sprijinit accederea țărilor lor în UE, ulterior ispășindu-și „bravura” în detenție. Cât privește fondatorii ULIM, apoi aceștia cu mare satisfacție menționez, că nu au avut posibilitate să comită acțiuni nedemne aidoma colegilor fondatori din centrele universitare din mai multe state europene.

      În al patrulea rând, atât aleșii poporului cât și fondatorii ULIM, indiferent de acțiunile lor ulterioare continuă să rămână personalități notorii. La acel timp, ei s-au autodepășit, dar asta nu înseamnă că pot fi idolatrizați, deoarece rolul și misiunea lor a fost mult mai mare și a fost posibil de realizat mult mai mult decât succesele înregistrate. Ei au fost și rămân cetățeni ordinari cu statut deosebit. Păcat că nu au fost capabili să se autodepășească și să continue în același ritm, să creeze pentru popor, societate și țară.

Evoluția

      De toate problemele cu care se confruntă societate și țara nu trebuie să învinuim pe nimeni. Principalul vinovat este fiecare din noi. Adesea prefer să spun că generația mea, generația subsemnatului sunt cei ratați, deoarece după cum am mai menționat, am fost educați în spiritul îndeplinirii necondiționate a indicațiilor superiorilor. De aceea, pentru noi este extrem de complicat să creăm și generăm. Cu regret, situația nu este mai bună nici cu cei de vârstă medie. Iar cei tineri preferă ca peste noapte să devină bogați și cu poziție bună în societate. Trebuie să treacă multe generații pentru a schimba codul genetic al poporului nostru. Personal, sunt decepționat de nivelul culturii, spiritualității, dorinței și speranței de afirmare a neamului nostru. Dar aceste probleme trebuie să le înțelegem și abordăm cu toții. Primăvara niciodată nu vine cu o singură rândunică.

      De ce am spus toate acestea? De aceea, că nu trebuie să ne descurajăm, trebuie să căutăm multiple variante de ieșire din impas. Important este să fim siguri în ceea ce realizăm și raliem aceste activități la necesitățile timpului. De altfel, orice timp are eroii săi și posibilitățile sale de afirmare. În acest sens, ULIM-ul a apărut la timpul potrivit, sprijinit de factori obiectivi și subiectivi concreți. Un astfel de proiect în ziua de azi, din păcate ar fi fost irealizabil. Și în același timp, locomotiva ULIM-ului are o viteză bună și nu mai poate fi oprită.

      Brandul ULIM constituie succesul nu a unei persoane sau a unui grup de persoane, ci un succes a întregii Republici. Am fost sprijiniți la direct și indirect. La rândul nostru, am fost foarte corecți cu societatea, superiorii și administrația publică centrală. Am fost și sunt convins că până acum am evoluat nu doar pentru noi, nu doar pentru instituție, ci în pas cu societatea, în funcție de necesitățile vitale ale țării. Am fost și rămânem un mesager sigur al Republicii Moldova pe mapamond. Succesul ULIM-ului se datorează faptului că nu am fost jertfa banului, dar banul a depins de noi.

      Banii care nu ne-au aparținut, nu au avut sens nici ca hârtie de valoare. În capul mesei a fost plasat studentul, viitorul specialist. Am fost și rămânem conștienți de faptul că acordăm servicii în domeniul educației, în cele trei trepte ale învățământului superior. Înțelegem că de nivelul calității intelectului propus de către ULIM pe piața educațională, depinde valoarea și oferta acestuia. Niciodată și nicicând nu a fost diminuat statutul studentului. Studenții sunt copiii ULIM-ului, iar ULIM-ul este casa lor. De felul cum vor fi tratați, educați, pregătiți pentru ziua de mâine, capabili să concureze cu semenii lor din alte centre naționale și internaționale, depinde locul și rolul fiecăruia dintre ei în societate.

      Am început activitatea cu închirierea a unui spațiu de 18 m2, la etajul 6, aula 618A, a blocului principal, situat în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Ulterior, am izbutit să construim complexul universitar propriu, constituit din campusul universitar, hotel și cămin. Dacă până recent ne-am bucurat de serviciile altor centre universitare din Republică, astăzi am ajuns ca să le răspundem cu aceeași monedă, acordăm ajutor dezinteresat și gratuit multor centre universitare naționale și organismelor internaționale.

Impunerea în sistemul educațional național

      Îmi este simplu, și în același timp foarte complicat să mă pronunț despre locul ULIM în sistemul educațional național. Pentru foarte mulți este inexplicabil cum o instituție privată, ordinară la prima vedere ca multe altele din numărul celor 54 de altădată, a devenit astăzi în topul instituțiilor de învățământ superior din țară. Deși, a fost inițiată ca o instituție elitară, nu a fost posibil de îndeplinit acest deziderat. Mentalitatea noastră în mare parte optează pentru păstrarea învățământului superior gratuit și obținerea unui act de studii, indiferent de calitatea conținutului său, chiar dacă media în diploma de absolvire este 5,00. Abia acum am creat toate condițiile și apar premisele pentru trecerea la învățământ elitar. Dacă până mai recent, statutul nostru a depins de factori neimportanți cauzați de rolul și locul Republicii Moldova în sistemul relațiilor economice internaționale, astăzi în funcție de Codul Educației, ediția 2014, avem un diapazon larg de posibilități întru manifestarea noastră în calitate de instituție de învățământ superior elitar.

      În cei 25 ani de activitate am lansat în lumea mare peste 30 mii de absolvenți, la diferite specialități, în funcție de conținut licenței de funcționare, dintre care circa 15 mii sunt studenți de peste hotare. Absolvenții ULIM-ului au muncit și muncesc în toate subdiviziunile administrației publice locale și centrale, ministere și departamente, în diverse organisme internaționale cu sediul în Republica Moldova și peste hotare. Printre absolvenții ULIM-ului sunt mai mulți demnitari de stat în diverse țări, diplomați etc. De la 2000 încoace absolvenții ULIM-ului au fost întâlniți printre miniștrii din toate guvernele de până acum.

      Brandul ULIM este determinat și de politica promovată de către Senatul instituției și rectorat, atât în raport cu studenții autohtoni, cât și cei de peste hotare. Dacă noi am fi promovat o politică rigidă, în funcție de bani, atunci cu siguranță am fi fost o instituție ordinară. După cum am menționat în alte cazuri, în întreaga perioadă de activitate ULIM nu a beneficiat de niciun bănuț din partea statului, ci dimpotrivă a sprijinit statul Republica Moldova și partenerii țării noastre de peste hotare întru pregătirea specialiștilor cu studii superioare de licență, masterat și doctorat. Cu părere de rău, prezentând superiorilor noștri raportul anual despre activitatea cotidiană în care sunt stipulate succesele și problemele cu care ne confruntăm, nici o experiență sau sugestie nu este luată în considerare. Regretăm că multe probleme economice și de altă natură menite să fie soluționate de către ministerele de resort sunt gestionate de către Ministerul Economiei sau Ministerul Finanțelor în formă perimată. În acest sens este continuată politica veche de gestionare a banilor publici.

      Astfel, pentru a nu scoate în evidență părțile vulnerabile a politicii financiare a statului, niciodată nu sunt puse în valoare cheltuielile sectorului privat în educație. Oare pregătirea a peste 30 mii de specialiști din țară și de peste hotare din surse private, nu prezintă valoare pentru statul Republica Moldova? Mai mult ca atât, funcționarii din Ministerul Economiei sau Ministerul Finanțelor nu au o viziune vagă despre conținutul cheltuielilor necesare pentru pregătirea unui specialist cu studii superioare într-un domeniu sau altul. Finanțarea întâmplătoare a unităților educaționale și de cercetare din Republica Moldova constituie nu altceva decât o crimă față de bugetul țării. Nimeni nu poartă răspundere pentru conținutul și calitatea utilizării bugetului național în domeniul educației și cercetării. Declarativ responsabil este guvernarea, în realitate nimeni nu știe nimic. Finanțarea continuă să se realizeze în funcție de doleanța superiorilor.

      Țin să menționez, că cel mai prost și ineficient gestionar a banilor publici este statul. Dacă este să evaluăm sumele per student, masterand sau doctorand pe care îi acordă astăzi administrația publică centrală instituțiilor similare de învățământ, ar fi cazul să fie menționat faptul că ULIM a acordat burse integrale sau parțiale (prin scutirea de taxele de studii) tinerilor doar din Republica Moldova în cei 25 ani de activitate peste 1000000000 (un miliard) lei. Cine-i vinovat de încălcarea art. 35 din Constituția RM despre dreptul copiilor la învățătură? Părinții copiilor care își fac studiile din bugetul public sunt aceiași plătitori de impozite, cât și cei care își achită studiile de sine stătător.

      De ce unii sunt protejați de stat, iar alții nu, însă declarativ sunt egali în fața legii? De ce în unele instituții care au comandă de stat nu sunt ocupate locurile oferite de către administrația publică centrală? Dar de ce, ULIM nu are astfel de probleme, deși este o instituție privată fără comandă de stat? Este o întâmplare? Credem că nu. La ULIM este promovată cu totul o altfel de politică educațională, centrată pe student. La ce instituții din Republica Moldova rectorul universității (subsemnatul) organizează de două ori pe săptămână întâlniri și audiențe cu studenții, tutorii sau părinții acestora?

      Și totuși, o anumită consolare din partea statului avem. Mai multe cadre didactice și științifice de la ULIM au fost consemnați, pe parcursul anilor, cu distincții de stat: medalii și ordine, inclusiv Ordinul Republicii.

Medicina la ULIM

      Între anii 1992 – 2002 la Universitatea Liberă Internațională din Moldova a funcționat cu succes facultatea de medicină, care pregătea specialiști în stomatologie, farmacie și medicină generală. Procesul de învățământ decurgea în condiții optime. Studiile erau de calitate și competitive nu doar la nivel național, ci și continental. De menționat, că printre absolvenții facultății de medicină de la ULIM, sunt deja 12 doctori și 4 doctori habilitați în științe medicale, care activează cu succes în centre de excelență de profil din Rusia, Ucraina, Franța, Germania etc. În Republica Moldova nu li s-a oferit posibilitatea de a activa conform profesiei, deoarece, chipurile, sunt pregătiți la ULIM neprofesional. Domnia Sa Invidia sprijinită și dezvoltată de un grup de interese (n.n. în unele țări europene astfel de grupări sunt calificate ca structuri mafiote), cât și de către comuniștii de la guvernare și neocomuniști au înscenat un spectacol macabru, dar cu mare succes pentru ei.

      Au organizat un „rachet fulger”, prin care a fost stopată activitatea Facultății de Medicină. Drept urmare, în lipsa concurenței din domeniu, sistemul de ocrotire a sănătății publice este distrus, cu excepția sectorului privat în medicină, care avansează cu succes. Frica de concurență față de ULIM a fost și rămâne mare. Și totuși. Același grup de interese, deocamdată, deține nejustificat monopolul pregătirii specialiștilor cu studii superioare în domeniul vizat. Atenție! Continuă să se jongleze în modul cel mai nerușinat cu expresia falsă, precum că „așa este în toate țările civilizate”.

Mesager în sistemul educațional internațional

      Un succes meritoriu a ULIM-ului îl constituie sistemul relațiilor internaționale interuniversitare. Pe bună dreptate, sistemul relațiilor internaționale este un exemplu și un succes de excepție al instituției noastre. Pe parcursul perioadei menționate am avut relații de colaborare cu peste 200 centre universitare internaționale. Astăzi acest număr este mai mic și constituie un număr de 99 institute și universități din Europa, America de Nord, America Latină, Asia și Africa. În baza acordurilor de colaborare cu centrele universitare și organismele internaționale au fost fondate și funcționează cu succes la ULIM următoarele centre: Centrul de limbă și cultură chineză „Confucius”; Centrul de limbă și cultură coreeană „Se Jong”; Centrul de limbă și cultură spaniolă „Servantes”; Centrul britanic. Conform acordurilor de colaborare cu ambasadele statelor acreditate în Republica Moldova, la ULIM sunt deschise oficial 38 de aule a statelor respective. Este un exemplu nu doar pentru Republica Moldova, ci un exemplu internațional, pe care l-am preluat de la George Washington University, SUA.

      O relație aparte avem cu Agenția Universitară Francofonă (AUF), căreia i-am oferit un spațiu gratuit în bl. 1, etajul 3, de asemenea și Centrului pentru Reușită Universitară (CRU), Centrul de informare și documentare NATO și Centrul de informare ONU din cadrul ULIM; Centrul de Informare a Uniunii Europene.

      De altfel, întru păstrarea și dezvoltarea relațiilor cu centre universitare de peste hotare și organisme internaționale ULIM suportă cheltuieli mari. Așa de exemplu, în cei 7 ani de funcționare a Institutului Confucius, universitatea noastră a acordat părții chineze un suport de peste 1000000 (un milion) USD, centrului Se Jong peste 800000 (opt sute mii) USD, iar Agenției Universitare Francofone circa 450000 (patru sute cincizeci mii) EURO. Aceste sume sunt alocate sub formă de utilizare a spațiului care ne aparține, consumul de energie electrică, servicii comunale etc. Prin aceste servicii acordăm indirect sprijin statului Republica Moldova, care cu regret prin funcționarii săi nu observă și apreciază.

Membru titular

      ULIM este membru cu drepturi depline a mai multor organisme internaționale, printre care: Asociația Universităților Europene (EUA); Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF); Asociaţia Internaţională a Universităţilor (IAU); Asociaţia Internaţională a Rectorilor (IAUP); Asociaţia Europeană a Facultăţilor de Drept (ELFA); Consiliul European al Limbilor (ELC); Rețeaua Universitară Globală pentru Inovație (GUNI); Alianţa Universităţilor la Nivel Global pentru Mediu şi Sustenabilitate (GUPES); Alianța Drumul Mătăsii a Instituțiilor de Business din China și Țările Europei Centrale și de Est (ESR) etc.

Recunoaștere internațională

      Deține distincția European Quality (Calitatea Europeană) nr. 2351135 din 05 mai 2007; Distincția de excelență mondială – THE BIZZ 2015, acordată de către Confederația Mondială de Afaceri (WORLDCOB), cu sediul în orașul Houston, Texas, SUA. Această distincție reprezintă recunoașterea Universității Libere Internaționale din Moldova ca fiind o instituție model de progres și inovare în educație apreciată la nivel mondial. ULIM mai dispune și de alte distincții.

Nominalizări

      Premiul European pentru cele mai bune practici 2016 (EUROPEAN AWARD FOR BEST PRACTICES 2016), acordat de către Societatea Europeană pentru Cercetare de Calitate, cu sediul în Elveția (scrisoare din 21 septembrie 2016); Steaua de Aur pentru Management Performant 2016 (GOLDEN STAR FOR MANAGEMENT MERIT AWARD 2016), acordată de către Organizația Mondială de Marketing, cu sediul la Madrid, Spania (scrisoare din 20 iulie 2016) etc.

      În anul 2013-2014, Institutul Confucius din cadrul ULIM a devenit cel mai bun institut al anului dintre cele 624 institute plasate pe mapamond, obținând Premiul de Excelență, în cadrul celei de-a VIII-a Conferință Internațională a Institutelor Confucius, care a avut loc la Beijing.

      Menționăm în mod special acordarea pentru colaboratorii ULIM a distincțiilor de stat, inclusiv cele mai înalte ale Franței, României, Rusiei și Siriei.

ULIM în clasamente mondiale a universităților

  1. Unica instituție de învățământ din Republica Moldova inclusă a treia oară consecutiv în Clasamentul mondial al universităților: U-Multirank-2017, realizat de Uniunea Europeană (www.umultirank.org);
  2. În clasamentul mondial Ranking Web of Universities elaborat de Consiliul Superior de Investigaţii Ştiinţifice din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Inovării al Spaniei;
  3. Agenția internațională de Rating Expert PA a inclus Universitatea Liberă Internațională din Moldova în topul celor mai bune instituții superioare de învățământ din spațiul CSI. Evaluarea include o listă de 150 cele mai prestigioase universități din Rusia, Ucraina, Kazahstan, Belarus, Moldova, Uzbekistan, Azerbaidjan și Kârgâzstan cu o predominanță clară a instituțiilor rusești și ucrainene;
  4. International Colleges and Universities Ranking – clasament internațional ce reprezintă un motor de căutare al celor mai renumite universităţi şi colegii acreditate din lume. Parteneriate cu:
  • 32 de acorduri de colaborare cu ambasade acreditate în Republica Moldova, în baza cărora a fost lansat proiectul universitar „Aule Naționale”;
  • 99 de universități din lume;
  • 123 de întreprinderi, organizații, autorități administrative.

Cercetarea științifică

      Cercetare în cei 25 de ani de la fondare a fost realizată exclusiv din bugetul ULIM.De altfel, cercetarea științifică s-a efectuat conform cerințelor legislației naționale în vigoare. Nu am accesat sau aderat la careva proiecte finanțate de către stat sau organisme internaționale prin intermediul fostului monopolist numit Academia de Științe. Spun așa deoarece în baza faimosului Cod cu privire la știință și inovare, instituțiile private erau totalmente neglijate. Pentru a participa la programe științifice de stat urmau să acopere 40% din costul cheltuielilor generale pentru unul sau alt proiect, din bugetul propriu. Nu am permis participarea la asemenea „târg” înjositor și am accesat de sine stătător la programe internaționale extrabugetare sau interuniversitare utilizate cu succes în interesele instituției și Republicii Moldova.

      S-au depus eforturi pentru a demonstra conținutul și calitatea alternativei de realizare științifică fără suportul bugetului public, dar în interesele societății și țării. Este cunoscut, că cercetarea științifică realizată din bugetul public nu a contribuit la evoluția benefică a economiei naționale. Dacă în societățile anterioare, sau statele vecine o unitate convențională bănească, investită în cercetare, aducea un profit net de 3 unități convenționale anuale, apoi în Republica Moldova datorită managementului defectuos în cercetare acest coraport este negativ. Cine este de vină pentru utilizarea nechibzuită a banilor publici? De aceea, în condițiile concurenței cu sectorul public, ULIM a demonstrat că în cadrul competitivității nu doar este posibil de creat, dar de dezvoltat și avansat în interesele statului și societății.

      Dezvoltând modelul nord-american în cercetare, Universitatea Liberă Internațională din Republica Moldova a fondat și sprijinit pe parcursul anilor activitatea a patru institute de cercetări științifice, cu participarea potențialului intelectual instituțional, cât și antrenarea profesorilor asociați din alte centre universitare din țară și peste hotare. În cadrul ULIM se editează patru titluri de reviste ştiinţifice instituţionale, care se editează din 2007-2008 și au o apariţie bianuală, comitete științifice cu personalități notorii de talie naţională şi internaţional: Intertext (editată de Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale, clasată în categoria B+); Studii Juridice Universitare (publicaţie a Facultății de Drept și a Şcolii Doctorale Drept, clasată în categoria C); History & Politics (editată de Institutului de Istorie şi Ştiinţe Politice, clasată în categoria); Studii Economice (editată sub egida Centrului de Cercetări Strategice în Economie, în proces de acreditare).

      În ultimii zece ani, ULIM au fost supus acreditării științifice de două ori. Toate trei profiluri ştiinţifice: Republica Moldova în context european: procese istorice, fenomene politice şi instituţii de drept; Dezvoltarea durabilă a economiei şi societăţii în era cunoaşterii şi globalizării; Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală au fost înalt apreciate de către experții CNAA delegați pentru acreditare. Iar în 2016, călăuzindu-ne de Codul Educației au fost create trei Școli doctorale, și anume: Școala doctorală în Drept; Școala doctorală în Științe umanistice, Politice și ale Comunicării; Școala doctorală în Științe Economice, Sociale și Tehnologii informaționale, în cadrul cărora se regăsesc nume de savanți notorii din țară și de peste hotare. Misiunea lor fundamentală este de a contribui, prin renovarea paradigmei cunoaşterii, la dezvoltarea durabilă a ţării în baza rezultatelor activităţii de cercetare-inovare și la promovarea, difuzarea şi implementarea valorilor ştiinţifice şi culturale obţinute pe plan naţional şi internaţional.

      La scurt timp de la configurarea noului concept de Școli doctorale în cadrul ULIM, resimțim necesitatea de optimizare a lor prin reformularea profilurilor școlilor, a metodologiei procedurilor de pregătire / testare a doctoranzilor ș.a. În perspectivă, universitatea ULIM își propune inițierea unor consorțiumuri viabile cu universități din Europa și Asia, de natură să orienteze cercetarea universitară spre performanţe într-un context intercultural polivalent și prin diversificarea legăturilor academice și culturale multilaterale cu partenerii din străinătate (extensiuni universitare, co-diplomarea, co-editarea ș.a.). La ordinea zilei este și participarea la transferul de cunoștințe și tehnologii prin prioritizarea proceselor de digitizarea informațiilor și asigurării managementului instituţional privind drepturile de proprietate intelectuală.

Exemplu notoriu la nivel național și internațional

      Dacă în primele luni ale fondării ULIM-ului, în legătură cu acest fenomen apăruse mai multe bancuri apoi, peste circa 2-2,5 ani acest eveniment a șocat opinia publică, iar după primele promoții de la lansarea în întreaga lume a specialiștilor universității noastre se afirmă Brandul ULIM.

La nivel național

      A devenit tradiție pentru ca în fiecare componență a Guvernului să avem absolvenți ULIM. Chiar și din actualul Executiv fac parte doi miniștri și șase vice-miniștri – foști absolvenți ai universității noastre. De asemenea, printre deținătorii diplomei de absolvire (la toate cele trei nivele) sunt ulimiști în toate sectoarele administrației publice centrale și locale. Interesele       Republicii Moldova în străinătate sunt reprezentate, inclusiv de absolvenții universității. Titularii ULIM activează în calitate de ambasadori ai Republicii Moldova și șefi ai misiunilor diplomatice, sau reprezentanți în diverse organisme internaționale acreditate la Chișinău.

La nivel internațional

      Printre absolvenții ULIM se regăsesc șefi de misiuni diplomatice ale mai multor țări străine, miniștri și vice-miniștri, savanți, purtători de cuvânt, personalități notorii în statele din Europa, Asia, Africa și America Latină. Deținători ai diplomelor de absolvire a ULIM activează, în egală măsură, în calitate de funcționari în diverse organizații și organisme internaționale, fiind selectați în urma unor concursuri foarte dure. Aceștia sunt adevărați mesageri ai ULIM-ului și Republicii Moldova în țările de origine și departe de Alma Mater unde s-au format.

      De la fondare și până în prezent, ULIM a devenit nu doar membru titular în diverse instituții similare străine, ci i-a fost încredințată și misiunea de a organiza foruri de profil în numele și cu participarea Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Universităților Europene etc.

      Grație evenimentelor care au avut loc la răspântia secolelor, la nivel continental și mondial, ULIM-ul a devenit un actor și regizor de excepție pentru realizarea procesului de europenizare și globalizare. În acest context, Senatul universității contribuie substanțial la pregătirea specialiștilor de mâine, prin acordarea diverselor facilități și sprijin consistent.

Concluzie

      ULIM-ul a fost și rămâne a fi produsul transformărilor multidimensionale înregistrate de la 1991 încoace cu participarea întregii societăți și factorilor de decizie de la toate nivelele. ULIM-ul este cartea de vizită a Republicii Moldova pe mapamond, succesul tuturor, inclusiv a simpatizanților și oponenților.

Andrei Galben, Literatura și Arta, 19 octombrie, 2017

Comments are closed.