Discurs – Seminarul Intercultural Spania-Republica Moldova: Două frontiere ale Latinităţii (14 septembrie 2010)

MESAJ DE SALUT

adresat la inaugurarea Seminarului Intercultural Spania-Republica Moldova: Două frontiere ale Latinităţii  (14 septembrie 2010)

Onorată Asistenţă!

Vin către Domniile Voastre  cu o misiune nobilă de a Vă adresa un mesaj de salut în numele Senatului şi rectoratului ULIM, misiune, pe care o îndeplinesc cu o plăcere deosebită.

Ţin să aduc sincere mulţumiri colegilor de la Societatea Regală „Menéndez Pelayo” din Santander, Spania şi celor din Republica Moldova, în special colegilor de la ULIM, care au iniţiat această manifestare de răspuns,  atât de  importantă pentru ţările noastre latine.

Deşi, suntem plasaţi la extremităţile Latiniei Europene, Spania şi Republica Moldova au contribuit în mod diferit la promovarea Latinităţii Contemporane. Dacă Spania a demarat procesul de aprofundare esenţială a idealurilor latinităţii prin acţiuni de civilizare, confesionale şi culturalizare pe parcursul sec. XVI-XX,  atunci, Republica Moldova vine cu o mare restanţă în acest sens, iniţiind acţiunile sale în sensul promovării idealurilor Latiniei abia la finele sec. al XX-lea, mai corect spus, după adoptarea Declaraţiei de independenţă  din august 1991.

Spania a fost şi rămâne unul din pilonii de bază ai Latinităţii. Începând cu misiunile nobile ale lui Cristofor Columb, Francisco Pissarro, Cortez Hernando şi alţi conchistadori,  Spania a reuşit  prin acţiunile sale misionare şi confesionale să transforme Latinia într-un stindard model al civilizaţiei din epoca medievală. Este un miracol şi o enigmă a umanităţii fenomenul de recunoaştere a valorilor latine de către Montezuma, a civilizaţiilor incaşilor, maya şi aztecilor, care se aflau la aceeaşi treaptă de dezvoltare cu civilizaţia spaniolă din sec. al  XVI-lea.

În general, lumea latină a apărut, a apus şi renăscut ulterior aidoma pasării Phoenix, prin confruntări şi sacrificii care au fost posibile doar graţie Divinităţii. Deşi străbunii latini din peninsula Apenină, au fost zdrobiţi şi îngenunchiaţi în sec. al V-lea de către barbari, au izbutit, totuşi, să păstreze izvoarele sacre ale Latiniei. Acestea au fost preluate mai târziu cu mare dificultate de către franci, abia în sec. al VIII-lea, stabilind bazele Latiniei în lingvistica Franţei şi Belgiei  contemporane,  de către iberici prin Portugalia în sec. al XI-lea şi reconchista  spaniolă din sec. XI – XV.

Nu mai puţin enigmatic îl constituie fenomenul apariţiei civilizaţiei româneşti  în sec. XIII-XIV cu afunde rădăcini latine. După colapsul sovietic apare un al doilea stat românesc cu rădăcini latine autentice – Republica Moldova.

În epoca de trecere de la lumea medievală la societatea modernă, de la ramificările limbilor spaniolă şi portugheză de pe peninsula Iberică, limbile spaniolă şi portugheză devin drept limbi oficiale ale întregului spaţiu latino-american, iar după 1974, limba portugheză devine limbă oficială pe continentul african în Mozambic şi Angola, Republica Cape Verde,  iar în Cuinea Ecuatorială – limbile franceză şi spaniolă.  Astfel, astăzi, în limbile romanice care au la bază latina veche o vorbesc peste 800 milioane de pământeni,  jumătate din aceştia comunicând în  limba spaniolă.   În această ordine de idei,  pentru prima dată în varianta grafică este  expus Arborele Genealogic al Latiniei, cu asistenţa tehnică a studentului facultăţii Inginerie de la ULIM: Agheşin Petru, de altfel, fiind de etnie slavă.

Plasând în spaţiu şi în timp fenomenul Latiniei, observăm că noi – latinii am fost ocrotiţi de Bunul Dumnezeu. Altminteri, nu se  putea ca Ţările române fiind înconjurate de civilizaţiile slavă şi ugrofină să reziste presiunii acestora neavând sprijin de la trunchiul de bază al Latiniei. Sau, cum a fost posibil ca ibericii, după circa 800 de ani de dominaţie islamică să-şi revină, păstrând rădăcinile latine în pofida tuturor nenorocirilor, să se afirme şi devenind ulterior, cei mai superiori în Europa şi lumea întreagă. Este suficient să audiezi sau să vizionezi melodia Alma Latina a irepetabilului clasic al muzicii contemporane Placido Domingo pentru ca doar după trei minute să-ţi dai seama ce înseamnă vigoarea, geniul, demnitatea şi creativitatea neamului latin.

Latinii  au fost de totdeauna puternici şi receptivi la realităţile timpului. Iar atunci, cînd  îşi uneau forţele deveneau şi mai viguroşi,  graţie genelor străbunilor glorioşi.

Republica Moldova, parte componentă a civilizaţiei româneşti cu proeminente obârşii latine a apărut relativ recent – două decenii în urmă, datorită prăbuşirii imperiului sovietic. Spre deosebire de spanioli, poporul nostru care niciodată nu a dominat dar a fost influenţat de popoare străine, şi-a dezvoltat genetic calităţi de autoasimilare. Astfel, dacă teritoriul Republicii Moldova mai era păstrat în componenţa imperiului sovietic, poporul nostru ca etnie ar fi dispărut, inclusiv şi limba noastră.

Reieşind din acest context, cît şi politica promovată de Uniunea Europeană şi Consiliul Europei, Charta Organizaţiilor Unite, criza economică mondială, problema demografică la nivel continental şi mondial, schimbarea climei, am negociat cu colegii noştri savanţi, specialişti în materie de istorie a economiei mondiale, relaţiilor sociale, dreptului, culturii şi lingvisticii din Republica Moldova, România, SUA, Franţa, Italia, Germania şi Rusia asupra scrierii unei lucrări colective  despre „Locul şi rolul civilizaţiei româneşti în context european şi mondial”, la care îmi asum calitatea de conductor ştiinţific. În acest mod, sperăm să umplem vacuumul conceptual  şi metodologic despre ramificarea estică a Latiniei şi aportul acesteia în istoria comunităţii balcano-carpatice, europene şi  mondiale. Este foarte important, de transmis opiniei publice, în condiţiile realităţii contemporane şi posterioare, valoarea civilizaţiei româneşti cu puternice calităţi genetice de impulsionare şi interferenţă  în lumea latină şi  comunitatea mondială în ansamblu.

Suntem conştienţi de faptul că dacă nu s-ar fi produs colapsul imperiului sovietic, n-ar fi apărut Republica Moldova ca stat independent şi, prin urmare, nu s-ar fi extins lumea latină şi nu ar fi existat nici ULIM-ul.

În această ordine de idei, Senatul ULIM a decis să menţioneze în mod deosebit „arhitecţii” lumii contemporane, şi anume: Mihail Gorbaciov – primul preşedinte al Uniunii Sovietice şi Helmut Kohl – cancelarul de stat al Germaniei care împreună cu Ronald Reagan, preşedintele Statelor Unite ale Americi  au contribuit la remodelarea lumii contemporane şi apariţiei pe harta politică a lumii încă a unei ţări latine – Republica Moldova. Pentru activitatea lor meritorie şi prodigioasă,  domnii Mihail Gorbaciov şi Helmut Kohl urmează a fi consemnaţi de comunitatea universitară ULIM prin conferirea celui mai înalt titlu onorific – Doctor Honoris Causa. Fostul preşedinte SUA, Ronald Reagan urmează a fi reprezentat în calitate de oaspete de onoare la ceremonia de decernare a distincţiei ULIM prin unul din feciorii acestuia – Michael Reagan.

Astăzi, Republica Moldova, deşi î-i datorează esenţial Latiniei, totuşi se încadrează plenar în parcursul contemporan de europenizare, mondializare şi latinizare. Mai mulţi agenţi economici şi companii prestigioase activează prin cetăţenii Republicii Moldova în statele nelatine. Iar Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, în mod special, anticipează cu mult procesele de asociere şi participare a ţării noastre la fenomenul europenizării, mondializării şi latinizării.  În acest context,  menţionăm că la ULIM îşi fac studiile în limba română tineri şi tinere veniţi din peste 50 state ale lumii, inclusiv din Africa, Orientul Apropiat şi statele din spaţiul CSI.

Mai mult ca atât, ULIM-ul, în calitate de copil al reformelor şi produs al epocii de tranziţie a fost şi rămâne un actor foarte activ în sensul promovării unei Europe Unice şi comunităţi mondiale interactive multidimensionale. Astfel, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova împreună cu colegii de la ASEM, UTM şi USM au contribuit în modul cel mai activ,  impunând Ministerul Educaţiei din Republica Moldova să se încadreze în aderarea şi implementarea principiilor Procesului de la Bologna. Fără exagerare, menţionăm că Procesul Bologna constituie în mare parte produsul geniului universitar latin. În acest sens, remarcăm că ULIM-ul, fidel cauzei Latinei este unica instituţie din Republica Moldova care a semnat la Bologna, Italia împreună cu 660 de universităţi din 78 de ţări Magna Charta Universitatum.

Reieşind din considerentele că Republica Moldova este cel mai tânăr stat latin, ULIM depune eforturi considerabile în promovarea imaginii ţării pe care o reprezintă. Astfel, universitatea noastră a semnat acorduri de colaborare cu majoritatea ambasadelor statelor acreditate în Republica Moldova şi reprezentanţelor ţărilor cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de colaborare. ULIM-ul, fără a exagera, este unica instituţie de învăţământ din Europa Orientală  care are acord de colaborare cu Ministerul Educaţiei din China – una din cele mai mari state din lume. În acelaşi timp, suntem la etapa semnării acordului de colaborare cu statele Grupului ASEAN. Majoritatea ţărilor lumii au deschise aulele lor naţionale la ULIM, reprezentând un colţ de spiritualitate, cultură şi tradiţii ale popoarelor respective. Aici sunt prezente aproximativ toate ţările latine.

Doi ani în urmă, am fondat filiala noastră în Sudan. Intenţionăm extinderea universitară în alte două state africane. De altfel, curricula universitară urmează a fi realizată în colaborare cu colegii noştri din centrele universitare cu care colaborăm, şi anume: SUA, Germania, Rusia, România ş.a.

Totul ce am realizat până astăzi, constituie expresia supremă a gândirii, talentului, ingeniozităţii şi creaţiei academice autohtone, inclusiv impulsurilor parvenite din partea oponenţilor şi chiar duşmanilor. Căci dacă aceştia din urmă nu erau, cu siguranţă, am fi comis erori, care ar fi rezultat în stoparea activităţii noastre. De altfel, pe tot parcursul activităţii noastre am ţinut cont de tradiţii, cultura academică şi universitară latină.

Astăzi ULIM-ul împreună cu colegii din cele mai importante centre din Moldova promovează modelul universitar naţional unic, ca parte componentă a sistemului european. Astfel, după ratingul internaţional efectuat de către Ministerului Ştiinţei şi Inovării din Spania, ULIM se include în topul celor mai bune opt mii de instituţii de învăţământ superior din întreaga lume, fiind clasată pe locul patru după UTM, ASEM şi USM.

Sînt doar câteva din reperele activităţii ULIM în planul promovării imaginii ţării noastre în lume şi a “participării în circuitul valorilor spirituale naţionale şi mondiale”, punct inclus în strategia de dezvoltare elaborată  pentru anii 2009 – 2014, aprobată la Şedinţa Lărgită a Senatului. Mai mult ca atît, aceste realizări au fost atinse pe parcursul a doar 18 ani de existenţă începând de la zero.

Fiind captivat de idealurile europenizării şi globalizării, ULIM de totdeauna a impulsionat opinia publică cu acţiuni şi activităţi notorii. În acest context, apreciind locul şi rolul instituţiei noastre în regiune, spaţiu european şi mondial, venim cu ideea lansării unui proiect de creare a Asociaţiei Universităţilor Latine, care ar include după principiul francofoniei, afilierea  la această asociaţie a instituţiilor de învăţământ superior din ţările latine europene, America Latină şi a universităţilor din ţările care promovează limbile de origine latină.

În încheiere, ţin să-mi exprim recunoştinţa organizatorilor acestui seminar intercultural, şi în special Dlui Ramón Emilio Mandado Gutiérrez, Preşedintele Societăţii Regale Menéndez Pelayo, Dlui Petre Roman, Membru al Academiei Române, ex prim-ministrul României, profesor la Universitatea din Santander, Spania şi Bucureşti şi intermediar între civilizaţia hispanică şi română,  Dnei Ana Guţu, Prim Vice Rectorul ULIM, deputat în Parlamentul R.M. şi Dnei Raisa Bolado Alupi, originară din Republica Moldova, profesoară în Santander.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Rectorul ULIM,

Academician Andrei GALBEN